Cei 14 candidați la președinție, dintr-o privire: Backgroundurile și traseele lor politice

Candidati

Duminică, 2 noiembrie, vom avea de ales între 14 candidați la președinție. Vă prezentăm, pe scurt, biografiile lor, parcursurile politice și ce îi scoate în evidență. Candidații sunt listați în ordinea în care vor apărea pe buletinele de vot.


Photo Editor http://www.tuxpi.com
Kelemen Hunor a fost ministru al Culturii și vicepremier în guvernul Victor Ponta. A absolvit facultăți de medicină veterinară și filozofie la Cluj-Napoca. Din 1990 până în 1997 a fost redactor la Radio Cluj la o emisiune în limba maghiară. În 1997 devine membru al Uniunii Democrate Maghiare din România și secretar de stat în Ministerul Culturii. În 2000 devine deputat UDMR de Harghita. În 2009 candidează din partea UDMR la alegerile prezidențiale, unde ia sub 4 la sută. Din 2009 până în 2012, și apoi din nou din 2014 a fost ministrul Culturii. Din această funcție, în 2011, a dat aviz de descărcare arheologică pentru exploatarea minieră de la Roșia Montană, lucru care a dus la proteste în mai multe orașe din țară. Hunor și-a dat demisia din Guvern în iulie, dar a rămas ca interimar la Cultură până în octombrie, când a fost revocat de președintele Traian Băsescu după ce premierul nu a desemnat niciun înlocuitor.


Photo edited with http://www.tuxpi.comKlaus Iohannis este candidatul la președinție din partea Alianței Creștin Liberale. A absolvit Facultatea de Fizică de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca în 1983, după care a început să predea fizică la mai multe școli din Sibiu. Între 1997 și 2000 a fost inspector școlar, perioadă în care este acuzat că ar fi intermediat adopții de copii în Canada și Statele Unite. În 1990 a devenit membru al Forumului Democrat German din România, iar în 2000 a fost candidatul partidului la Primăria Sibiului (a câștigat cu 69 la sută din voturi). A fost reales în 2004, 2008 și 2012, cu procentaje între 77 și 88 la sută. În 2007, Sibiul a fost „Capitală Europeană a Culturii”, atrăgând peste un milion de turiști. În februarie 2013, Iohannis a devenit membru al Partidului Național Liberal. Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în prezent acuzații de incompatibilitate legate de faptul că Iohannis a fost în același timp primar și membru în adunările generale ale acționarilor a două societăți: S.C. Apă Canal S.A. Sibiu și S.C. Piețe S.A.


Photo edited with http://www.tuxpi.com

Dan Diaconescu este președintele Partidului Poporului – Dan Diaconescu, pe care l-a înființat cu scopul de a opri „domnia ciocoilor”. Diaconescu are 47 de ani și a lucrat în presă din 1990, la Jurnalul Național, Cotidianul și Tele 7 ABC. A înființat postul de televiziune OTV, unde a avut un talk-show senzaționalist nocturn, care l-a făcut celebru. 2012 a fost anul său de maximă popularitate: la alegerile parlamentare, partidul său a obținut 14 la sută din voturi. De asemenea, în același an, a licitat pentru privatizarea Oltchim și a câștigat, dar nu a putut transfera cei 45 de milioane de euro. În urma neachitării unor amenzi, OTV a fost închis de Consiliul Național al Audiovizualului în 2013. Diaconescu este urmărit penal pentru șantaj.


Tuxpi photo editor: http://www.tuxpi.com

Victor Ponta, 42, e primul ministru al României. În 1995 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, cu specializarea în drept penal. A lucrat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București și pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. În 2001, Ponta a devenit șef al Corpului de Control al Guvernului, o poziție oferită de Adrian Năstase, lider al Partidului Social Democrat, căruia Ponta i-a fost asistent la catedra de drept. Din 2002 până în 2006, Ponta a fost președintele Tineretului Social Democrat, devenind ulterior vicepreședinte și președinte PSD. Din 2004, Ponta e deputat de Gorj în Parlamentul României. A ocupat două poziții de ministru – pentru finanțare internațională și relația cu parlamentul – pentru câteva luni în 2004, respectiv 2008/2009. Din mai 2012, este prim ministru. În acea vară, Ponta a fost acuzat că a plagiat lucrarea de doctorat pe care o susținuse în 2003 sub îndrumarea lui Năstase. Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și certificatelor Universitare a dat verdictul de plagiat, în aceeași zi în care atribuțiile i-au fost modificate prin ordin de ministru. Președintele Traian Băsescu îl acuză că ar fi fost ofițer acoperit în Serviciul de Informații Externe în perioada 1997-2001. Ponta a fost campion național la raliuri în 2010.


Photo Editor http://www.tuxpi.com

William Brînză, 42 de ani, a fost deputat în Partidul România Mare din 2004 până în 2008, și Partidul Democrat Liberal până în 2012, votat în colegiul uninominal electoral din Europa. Din PDL a demisionat cu câteva zile înainte de a-și anunța candidatura la prezidențiale din partea Partidului Ecologist Român. Brînză a absolvit Facultatea de Drept la Academia de Poliție „Al. I. Cuza”, a condus o perioadă o firmă din Ploiești și a fost lector universitar de drept penal la Universitatea „Petrol și Gaze”. Pe fiul său îl cheamă tot William. Viziunea sa pentru președinție este „o Românie complet integrată în Schengen”.


Tuxpi photo editor: http://www.tuxpi.comElena Udrea, deputat de Neamț, este de profesie avocat, după ce a absolvit în 1996 facultatea din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”. A intrat în Partidul Național Liberal în 2004, când a fost aleasă în Consiliul General al Bucureștiului. În 2005 și-a dat demisia și a fost numită consilier de stat și șefă a cancelariei președintelui după ce Traian Băsescu a câștigat prezidențialele din 2004. Din această poziție, Udrea se ocupa la Cotroceni de agenda și programul președintelui. A stârnit un scandal politic în 2007 după ce a declarat că premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a trimis președintelui un bilețel galben în care îl ruga să vorbească la Parchet în dosarul Petromidia al lui Dinu Patriciu. În 2008, este aleasă deputat în Partidul Democrat Liberal și devine ministrul Turismului, iar un an mai târziu ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului prin fuziunea celor două ministere. Stă în această funcție până în 2012, iar cel mai controversat proiect este Gala Bute, meci de box din 2011, finanțat de minister cu 2 milioane de euro, anchetat în prezent de Direcția Națională Anticorupție. Candidează la președinție din partea Partidului Mișcarea Populară, partid înființat în luna ianuarie, după ce un grup condus de Udrea și suținut de Traian Băsescu au părăsit PDL-ul.


Photo edited with http://www.tuxpi.com

Mirel Mircea Amariței, 44 de ani, este avocat în Baroul București și președintele Partidului Prodemo. Partidul a fost lansat în 2012 de un fost lider al Partidului Social Democrat Arad, Marius Lazăr, apropiat al lui Mircea Geoană. Lazăr a fost exclus din PSD în 2011. Amariței este președinte al Institutului de Cercetare Studii Comportamentale și Biometrie, o organizație cu afiliere incertă. În 2004, a candidat pe listele Partidului România Mare la alegerile pentru Cameria Deputaților. În 2005, a condus filiala din Galați a Partidului Blocul Național Democrat. În 2007 a fost președintele Partidului Noua Democrație (PND), care a devenit Partidul Alternativa Ecologistă și a fuzionat în 2009 cu Partidul Inițiativa Națională, condus de Lavinia Șandru, partid înghițit ulterior, în 2011, de Uniunea Națională pentru Progresul României. Amariței a fost implicat în dosarul privind insolvența Realitatea Media, fiind acuzat că a antedatat contracte de cesiune pentru a prejudicia societatea.


Photo edited with http://www.tuxpi.comTeodor Meleșcanu este candidat independent la alegerile prezidențiale. Cu doar o zi înainte de deadline-ul de depunere a candidaturilor, era șeful Serviciului de Informații Externe. Și-a depus candidatura împreună cu 365.000 de semnături, strânse discret de către Partidul Dreptății Sociale. Meleșcanu a studiat drept și relații internaționale la Universitatea din București. În 1966 a fost angajat ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, devenind ulterior ambasador. A ocupat diverse funcții diplomatice și administrative în țară și în străinătate până în 1992. Între ’92 și ’96 a fost ministru al Afacerilor Externe în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu. A fost ales senator de Prahova în 1996, pe listele PDSR, iar un an mai târziu a fondat partidul Alianța pentru România, care a fuzionat cu Partidul Național Liberal în 2002. În 2007, a fost ministru al Apărării Naționale în Guvernul Tăriceanu. În februarie 2012 a devenit director al Serviciului de Informații Externe.


Photo Editor http://www.tuxpi.com

Gheorghe Funar este candidat independent pentru că justiția nu s-a pronunțat dacă el sau Corneliu Vadim Tudor este președintele Partidului România Mare. Funar are 65 de ani și a fost primar al Clujului între 1992 și 2004. A fost senator. A fost președintele Partidului Unității Naționale Române și apoi membru PRM până în 2013, când un congres al acestui partid l-a ales președinte. O decizie a unui tribunal l-a repus însă în funcție pe Vadim Tudor, după câteva luni. A mai candidat pentru funcția de președinte în 1992 și 1996. A rămas în conștiința publică cu manifestările vizibile de naționalism precum vopsirea băncilor din Cluj în culorile tricolorului, schimbarea inscripției de pe statuia lui Matei Corvin și săpăturile arheologice din centrul Clujului, dar și pentru că în mandatul său a înflorit jocul piramidal Caritas.


Tuxpi photo editor: http://www.tuxpi.comZsolt Szilágyi este candidatul la prezidențiale din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (Erdélyi Magyar Néppárt). A studiat construcții la Universitatea Politehnică din Timișoara și politologie la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. În 2003 a început un doctorat în politologie la Universitatea din București. Din 1990 până în 2004 a fost deputat în Parlamentul României. Din 2005 până în 2009 a fost asistent universitar la Uiversitatea Creștină Partium din Oradea. Din 2007 este șeful de cabinet al eurodeputatului László Tőkés.

 


Photo edited with http://www.tuxpi.comMonica Macovei are 55 de ani, este jurist și a fost ministru al Justiției din 2004 până în 2007. Înainte de 1989 a fost procuror, iar după Revoluție a ajuns la Parchetul General. În 1997 și-a dat demisia din procuratură și a devenit avocat specializat în drepturile omului. A colaborat cu mai multe ONG-uri, iar în 1999 a devenit președintele APADOR-CH. În 2004, fără să fie membru de partid, a fost numită ministru al Justiției în guvernul Alianței Dreptate și Adevăr, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Justiția era unul dintre domeniile cu probleme înainte de integrarea în Uniunea Europeană. În timpul mandatului său a fost înființată Direcția Națională Anticorupție, parte din Strategia Națională Anticorupție, și au fost inițiate mai multe reforme ale sistemului judiciar. Din 2009 este europarlamentar, din partea Partidului Democrat Liberal. A demisionat din partid în septembrie, la o lună după ce și-a anunțat intenția de a candida la președinție. Candidează ca independent pentru „a transforma România” și și-a sintetizat viziunea despre țară într-un decalog. Vrea un stat minimal în care, printre altele, Parlamentul să aibă o singură cameră și 300 de parlamentari, să ai posibilitatea de a înființa un partid cu doar trei membri, să se obțină independența de gazul rusesc prin centrale nucleare și extracția de petrol și gaze din Marea Neagră sau în care educația să fie finanțată cu 6 la sută din PIB.


Photo edited with http://www.tuxpi.comConstantin Rotaru are 59 de ani, e economist și candidează pentru a doua oară la președinție. A mai candidat în 2009, când a obținut 0,44 la sută din voturi. Este președintele Partidului Alternativei Socialiste, care până în 2013 s-a numit Partidul Alianța Socialistă (înființat în 2003 după ce Partidul Socialist al Muncii a fost absorbit de PDSR). A fost deputat PSM între 1992-1996, a candidat la europarlamentarele din 2007, la parlamentarele din 2012 și la europarlamentarele din această primăvară. Înainte de 1989, a fost șef al Atelierului de producție serigrafică al Întreprinderii de Producție, Prestări și Construcții Râmnicu Vâlcea. Susține reînființarea Partidului Comunist Român și revenirea la socialism. Este acționar și administrator unic al Rotarexim, o firmă pe care înființat-o în 1990 și care vinde indicatoare rutiere, steme, cupe și drapele, inclusiv ale României, Uniunii Europene și NATO. La lansarea candidaturii a declarat că „statul trebuie să deţină un activ în fiecare domeniu economic, acest activ fiind garanția că celelalte companii private nu intră într-un capitalism sălbatic”.


 

Tuxpi photo editor: http://www.tuxpi.comCălin Popescu-Tăriceanu, actual președinte al Senatului, a plecat din Partidul Național Liberal în februarie, fiind nemulțumit de decizia lui Crin Antonescu de a ieși de la guvernare și din Uniunea Social-Liberală. Tot atunci Tăriceanu a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, fiind convins că-l va învinge pe Antonescu (pe atunci aflat încă în cursă). Tăriceanu, 62 ani, a absolvit Facultatea de Hidrotehnică a Institutului de Construcții București și a fost asistent universitar acolo din 1980 până în 1991. În anii ’70 a lucrat ca inginer la Administrația Națională a Apelor și la Construcții Industriale București. În 1990 a fondat Radio Contact, primul post de radio privat din România. A devenit partener asociat al importatorului oficial Citroen în România și președinte al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România. Este acționar la mai multe companii precum BRD, SIF-uri, Banca Transilvania. A fondat alături de alții, în iulie 1990, Partidul Național Liberal-Aripa Tânără. Din 1993, a fost ales vicepreședinte al PNL, iar în 2004, a devenit copreședinte al Alianței Dreptate și Adevăr. A fost premier între 2005 și 2008. A rămas celebru pentru „Răzgândeanu”, porecla sa după ce a afirmat, în 2005, că renunță la demisie și, implicit, la ideea de alegeri anticipate și expresia „economia duduie” din 2008 înainte de startul crizei financiare. Proiectul cu care intră în cursa prezidențială este „România, a şaptea putere a Europei”, o idee pe care o repetă de când a fost premier. („România poate deveni a șaptea putere economică în Europa, ținând cont ca este a șaptea țară ca număr de locuitori în regiune și are resurse mari”).


 

Tuxpi photo editor: http://www.tuxpi.comCorneliu Vadim Tudor candidează pentru a cincea oară la președinția României. În 2000, a ajuns în turul II și a obținut 33,17 la sută din voturi. Este fondatorul Partidului România Mare, poet și redactor-șef la revista România Mare, pe care a înființat-o în 1990, și al ziarului Tricolorul. Înainte de Revoluție, a fost editor la România Liberă și Agerpres, a publicat mai multe cărți de poezie, inclusiv elogii dedicate cuplului Ceaușescu. Din 1992, a fost senator, dar în 2008 PRM nu a mai trecut de pragul electoral. Un an mai târziu a fost ales europarlamentar. Mandatul i s-a terminat în acest an, când nu a mai câștigat unul nou. E un politician naționalist, cunoscut pentru declarații controversate, calomnioase și injurioase (a fost dat de mai multe ori în judecată) și pentru modul conflictual în care sfârșesc mai toate parteneriatele cu colaboratorii politici. Cea mai recentă ruptură fiind cea cu Gheorghe Funar, care a încercat să-l dea la o parte din fruntea PRM. Nu are încă program dedicat pentru aceste alegeri, dar e de presupus că și de data asta va lupta „împotriva mafíei”. La lansarea candidaturii a declarat că-și va vinde mașina pentru a avea bani de campanie electorală. Singurele proprietăți ale candidatului de 65 de ani, conform declarației de avere, sunt un Logan din 2007 și o colecție de autografe și obiecte ce au aparținut unor personalități istorice pe care o consideră inestimabilă.


Surse foto: gov.ro, europarl.europa.eu, Wikipedia, site-urile candidaților și paginile lor oficiale de Facebook.

Sunt

6 comentarii

  1. Irina

    Elena Udrea a fost membra PNL inainte de 2005. Get your facts straight.
    Mai departe nici nu mai citesc, e clar ca nu v-ati documentat serios.

    Reply
  2. Gabriel Dobre
    Gabriel Dobre

    Irina, ai dreptate. A fost o scăpare de editare (și scurtare a textului)pe care am reparat-o datorită comentariului tău. Mulțumim.

    Reply
  3. Alina

    Cata relevanta are faptul ca pe fiul domnului William Brînză il cheama tot William? Haha

    Si as mai vrea sa stiu daca doar Monica Macovei are obiective concrete sau daca e singura sustinuta dintre cei 14. Sunt plauzibile ambele variante, asa ca nu e o intrebare cu substrat.

    Reply
  4. Simina Mistreanu
    Simina Mistreanu

    Mulțumim pentru comentariu, Alina. Nu e neapărat relevant că pe fiul lui William Brînză îl cheamă tot William, dar poate fi interesant. Cât despre programul Monicăi Macovei, am vrut să dăm două-trei exemple despre ce înseamnă decalogul ei. Am dat astfel de exemple și la alți candidați, precum Tăriceanu și Rotaru, dar în general nu ne-am propus ca această postare să fie o trecere în revistă a programelor candidaților, ci mai degrabă o trecere în revistă a backgroundurilor lor politice.

    Reply

Lasă un răspuns către Alina Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>