Reportaj: Elena Udrea se lansează în ofensiva împotriva lui Ponta

ad-0899

Clădirea Sălii Palatului este înconjurată de alb. Vreo 3.000 de oameni în veste albe scandează, fluieră și agită pancarte din carton în timp ce așteaptă să pornească într-un marș condus de Elena Udrea. Președinta Partidului Mișcarea Populară, Udrea a hotărât să-și lanseze candidatura printr-un marș de protest împotriva guvernării lui Victor Ponta. Marșul de protest este, a spus ea, un protest față de lansarea lui Ponta de la stadionul național, unde 70.000 de oameni au scandat pentru premier.

Acum, aici, cei 3.000 de oameni strânși scandează împotriva lui.

În pancarte este unitate – cele mai multe au fost tipărite cu același font și același albastru pe cartoane albe, rezistente.

„Când tu umpli stadioane, România zace-n foame!” / „Când românul e sărac lui Ponta îi e pe plac!” / „Ponta fură și minte – Udrea președinte” / „Ponta, o galaxie în devenire duce România spre pieire” / „Ponta, nu înțelegi ideea, noi nu suntem în Coreea”.

Nu-i foarte frig afară pentru o dimineață târzie de septembrie; dar oameni de la partid scot din saci de rafie veste albe, inscripționate cu „Udrea Președinte. Româniafrumoasă.ro”, dar fără sigla PMP, și le împart meticulos celor veniți în fața Sălii Palatului. Doritorii stau la coadă.

Filiala Constanța sosește zgomotoasă. 30 de oameni se opresc în fața scărilor Sălii. În sunet de vuvuzele și fluiere strigă ca pe stadion „Avem echipă, avem valoare, PMP-ul e cel mai tare!”

La 11:20, Elena Udrea, alături de fosta jucătoare de tenis, Ruxandra Dragomir, actual vicepreședinte al PMP, și Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, înaintează printre oameni, în urale. Se pun în fața coloanei de oameni ca să pornească marșul. Dar sunt opriți de grămada de reporteri, cameramani și fotografi care vor să prindă orice.

Cu genele rimelate în negru și buzele roz-movaliu, Udrea zâmbește camerelor ca într-o reclamă, dându-și ușor capul pe spate. Este îmbrăcată în jeanși negri, mulați, o bluză gri cu cotiere din piele și un cojoc gri cu ciucurași din blăniță. L-a cumpărat în periplul electoral de sâmbătă, când a fost la Festivalul „Răvășitul Oilor” de la Bran și la Zilele orașului Sinaia – unde și-a făcut poze și selfie-uri cu fanii și a dat autografe. Unii au luat-o în brațe și au pupat-o, pe alții, majoritatea copii, i-a pupat ea.

ad-1005

Udrea așteaptă să pornească marșul dar jandarmii nu sunt încă pregătiți. De pe trotuarul de lângă biserica Crețulescu o mamă cu un copil de câteva luni în brațe privește către mulțime. Udrea o vede și exclamă: „Un bebeluș, ia uite ce mic e!”. Mama se apropie și Udrea întinde mâinile să ia copilul în brațe. Cel mic plânge, dar Udrea e încântată.

Toată lumea face poze.

Marșul pornește și mulțimea scandează ghidată de oamenii cu portavoce.

„Udrea-președinte! / Jos, jos, Guvernul mincinos!”

Separat de mulțime, dar de pe trotuar, merge și Emil, 62 de ani, alături de Navi, Golden Retriever-ul de doi ani și opt luni. Nu poate să stea în grup fiindcă Navi nu are răbdare. Nu a venit cu oamenii de la partid, ci singur, după ce a auzit la televizor că Udrea va mărșălui pe străzi. Îi place pentru că e frumoasă și atrăgătoare. Și deșteaptă. „Ce impresie grozavă va face la Bruxelles! Dacă s-ar întâlni cu monsieur Hollande, cred că ăla i-ar da jumătate de Franță. Este șarmantă, arată perfect și este și activă.”

Mulțimea ajunge pe bulevardul Magheru și omul cu portavoce din capătul drept citește noi mesaje de pe niște foi de matematică mototolite.

„Nu stați la balcoane, că muriți de foame! / La universitate istorie vom face!”

Oamenii din staff-ul de campanie de la PMP nu știu cine e, poate cineva de la PNȚCD.

„Uite-o, face cu mâna!” – se bucură o trecătoare când o zărește pe Udrea. Două angajate ale cinematografului Scala privesc din ușă. Nu le place de Udrea și, în general, nu le place de nici un politician. „Viața e foarte grea, ne pleacă copiii să muncească afară”, îmi spune una dintre ele.

La Romană, marșul se oprește preț de câteva fotografii. Udrea zâmbește întorcându-și capul în stânga și dreapta. Suflă într-un fluier verde fosforescent. Zâmbește din nou, arcuindu-și buzele.

În față la McDonald’s o femeie pe la 50 de ani exclamă „Cioară vopsită!” Din stația de autobuz de lângă Coloane o altă femeie ridică două degete în semn de victorie.

Când mulțimea se apropie de scena din fața Palatului Victoria, două blonde machiate strident și îmbrăcate în colanți cu imprimeu de leopard se entuziasmează și aproape sar de gâtul Elenei Udrea. Sunt blondele din serialul de parodie „Mondenii” de pe Prima TV. Ajung la scenă, aduse de înghesuiala din mulțime, și se cațără spontan pe schela de fier. Toată lumea face poze.

Oamenii se împing unii într-alții; fiecare caută un colțișor de unde s-o vadă mai bine pe Udrea, care se pregătește să urce pe scenă. Se zărește greu fiindcă nu e înaltă, poartă niște ghete cu ținte, o combinație sport-casual, cu talpă de nici cinci centimetri.

Reporterul TVR face ordine în mulțime și roagă stresată oamenii, împingându-i ușor cu mâna, să-i facă loc fiindcă filmează.

Un bărbat masiv și încruntat îi ordonă unei femei mignone să nu se mai urce pe el, că-l scoate din sărite.

„Ce ți-am făcut, domnule?”, îi răspunde speriată femeia.

Iuseif are 44 de ani și vine de la Constanța, unde lucrează ca barmaniță. O sperie puțin înghesuiala de astăzi dar i-a plăcut să vină la București. O întreb dacă au primit mâncare în autobuz. „Avem toate utilitățile”, îmi răspunde.

Udrea își începe discursul în urale și aplauze, și sunet de vuvuzele, portavoci, fluiere.

„Udrea președinte! / Udrea președinte!”

„Dar pentru asta Jos Ponta!”, strigă ea mulțimii.

„Jos Ponta! Jos Ponta! Jos Ponta!”

„Bine v-am găsit dragi colegi, de la PMP, de la PNȚ, dragi bucureșteni, dragi români. Bine v-am găsit, bine ați venit. Cu atât mai mult cu cât nu v-a plătit nimeni și nici nu este ziua mea! Vă mulțumesc că sunteți aici în piață!”

Udrea râde, politicienii din PMP, din spatele ei, râd înfundat. Mulțimea se amuză.

Cum ieși în mulțime, înghesuiala dispare. Unii tineri se întreabă cât mai e de stat. De pe margine, o tânără blondă și o femeie mai în vârstă ascultă discursul lui Udrea. Au venit din Iepurești, unul din cele mai amărâte locuri din țară, îmi spun. E o comună din Giurgiu unde nimeni nu are de muncă, insistă femeia, care spune că Udrea e frumoasă și puternică. Tânăra, care a terminat un liceu de industrie alimentară în București, spune că mulți i-au spus că „aproape seamănă cu Elena Udrea”. E blondă, are ochi albaștri și sprâncene roșcate, vopsite recent. Era curioasă dacă Udrea e „grasă și urâtă, ca la televizor”, dar nu e, a văzut acum, e frumoasă. „Poate face ceva, suntem într-un sat vai de noi”.

Pe trotuarul din fața muzeului Antipa, o femeie din Prahova fumează o ultimă țigară înainte de plecare. Dă cuiva prin telefon niște indicații culinare. „Ca să vezi dacă s-au fiert cartofii, bagi unghia în ei”. Are 46 de ani și lucrează la „munca de jos” în CFR. Spune că a ajuns aici cu invitație. Îi place cum gândește Elena Udrea, în plus a creat săli de sport și parcuri. „Ce, alea nu sunt locuri de muncă?”

Lansarea se termină, oamenii se îndreaptă spre autocare, unii mai încruntați, alții mai veseli. Piața e plină de foile A4 inscripționate c-un zero roșu. Oamenii le-au aruncat pe jos după ce mai devreme le-au ridicat ca să-i susțină lui Udrea discursul despre Ponta care a creat „0 locuri de muncă”, a adus „0 investitori” și e și agentul „000”.

Din boxe se aude: „Noi suntem români / Noi suntem aici pe veci stăpâni”.

Text de Oana Sandu

Fotografii de Alexandra Dincă

Vezi si fotoreportajul de la marșul de protest al Elenei Udrea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>